Casa Muzeelor, început de drum

Clădirea din strada Vasile Alecsandri, construită în anii 1920-1921 ca sediu al redacției revistei de cultură „Viața românească”, ulterior transformată în sediu al Chesturii de Poliție și Inspectoratului Județean al Jandarmeriei, loc al masacrului miilor de evrei în Pogromul de la Iași din 1941, și-a recăpătat destinația inițială, aceea de edificiu cultural, sub o nouă denumire: „Casa Muzeelor”.

În urmă cu 144 de ani, la Iași, lua ființă Teatrul „Pomul Verde”, primul teatru profesionist din lume în limba idiș.

În acest context, Consiliul Județean Iași a marcat astăzi evenimentele din 1941 prin deschiderea expoziției memoriale ”Duminica aceea”, în colaborare cu Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România, oferind publicului informații despre săptămâna premergătoare și despre ce s-a întâmplat în timpul Pogromului (etape, victime, călăi, martori, trenurile morții, procesul criminalilor de război, salvatori: „Drepți între Popoare”) precum și cele mai importante momente ale culturii și literaturii evreiești prin aducerea în atenția publicului a unor mărturii din istoria teatrului și literaturii evreiești prin Muzeul Teatrului Evreiesc ce ilustrează parcursul de la înființarea primului teatru profesionist din lume în limba idiș, Teatrul „Pomul Verde”, punându-se accent pe întemeietorul acestuia, actorul și dramaturgul Avram Goldfaden (1840-1908). Expoziția cuprinde ilustrarea activității trupelor de teatru idiș din Iași, București, Cernăuți, America. Închis în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Teatrul „Pomul Verde” a fost transformat, în 1949, în Teatrul Evreiesc de Stat Iași.

Manifestarea de astăzi s-a desfășurat în prezența unuia dintre puținii supraviețuitori în viață ai Pogromului de la Iași- Iancu Țucărman. Îi place să spună că s-a născut de două ori, o dată când a văzut lumina zilei, iar a doua oară în trenul morții de la Podul Iloaiei – Iași, din fatidica vară a anului 1941- un tren în care fusese încuiat ca sa nu mai iasă viu. În vagonul pe care îl numeşte, chiar și după ani și ani de la sinistra nenorocire, “al meu”, au intrat 137 de oameni. La sfârşit mai trăiau doar opt.

“Simt o emoție deosebită să mă aflu aici după 79 de ani. Tot într-o zi de luni am ajuns în această curte care era a unei instituții care trebuia să apere oamenii de rele- Chestura Poliției Iași. Dar am fost adus cu un scop care nu a făcut și nu va face niciodată cinste unui asemenea oraș minunat cu o însemnătate culturală și academică. A fost un nor negru care l-a pătat în perioada Pogromului de la Iași. În curtea chesturii, am stat, întins pe jos, până a doua zi în zori. Cei care au încercat să sară gardul au murit seceraţi. Ne aflăm în acea curte nenorocită de acum 79 de ani transformată într-un muzeu datorită unei gândiri umane și unei viziuni” a spus azi în fața audotoriului Iancu Țucărman.

Expozițiile dedicate Pogromului și Muzeul Teatrului Evreiesc sunt organizate de Muzeul Național al Literaturii Române Iași, în parteneriat cu Arhivele Naționale Iași, Federația Comunităților Evreiești din România, Muzeul Brăilei „Carol I”, Teatrul Evreiesc de Stat din București și Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași.

O parte dintre invitații care din cauza restricțiilor epidemiologice nu au putut fi prezenți la Iași au transmis mesaje înregistrate. Printre aceștia și ambasadorul Statului Israel în România, E. S. David Saranga: ”Vreau să felicit această inițiativă și pe cei care au promovat-o, în special pe președintele Consiliului Județean. Cred că va fi ceva interesant și pentru poporul din Israel, deoarece, mulți dintre cei care trăiesc astăzi acolo fie au locuit cândva în această zonă, fie au avut rude care au făcut parte din istoria care leagă cele două popoare, iar de evenimentele de acum 79 de ani cu toții trebuie să ne aducem aminte și să păstrăm vie flacăra istoriei. Pentru noi, aceste muzee înseamnă foarte mult”

”Într-o zi pe cât de importantă, pe atât de răscolitoare întru memoria celor care aici, în această curte, acum 79 de ani plăteau prețul suprem fără a-și cunoaște vreo vină.

Marcăm un moment foarte împortant în viața culturală ieșeană, redând destinației pentru care a fost construit acest edificiu încărcat de istorie, care, din păcate, a fost transformat într-o vreme în loc ce dădea fiori întregii comunități: Chestură de Poliție, nume pe care imobilul avea să îl poarte în memoria colectivă zeci de ani.

Fosta Chestură are o nouă identitate ”Casa Muzeelor” casă a istoriei și culturii fără granițe, loc în care trecutul va fi rememorat, și din nou, cultura noastră se va împleti și cu cea a poporului evreu formând istoria veacurilor viitoare.

Vara anului 1941 găsea Iașul prins în efervescența politică a unor interese și convingeri, xenofobe, este anul cu cea mai tragică încărcătură din istoria orașului, când mii de evrei de origine română cad victime acțiunilor rasiste și antisemite din acea vreme. La zeci de ani distanță, încă mai căutăm explicații, răspunsuri, încercăm să înțelegem cum a fost posibilă o asemenea tragedie într-o cetate a culturii, în mijlocul lumii civilizate, în capitala Moldovei. Ca o ironie a sorții, documentele, mărturisiri certe, ne spun că unii dintre cei uciși aici fuseseră decorați în Primul Război Mondial pentru eroismul lor în slujba României. Istoria nu uită și nu ne lasă nici pe noi să uităm, prin sutele de fotografii care stau chezășie Pogromului de la Iași. Doar privindu-le, putem aprecia dimensiunea înfiorătoare a acestui masacru: mii de oameni, printre care copii și bătrâni, care au fost arestați, terorizați sau nimiciţi în propriile case, pe străzile Iașului, sufocați în vagoanele „trenurilor morții”. Suntem datori să păstrăm și să transmitem la rândul nostru, celor ce vor urma, aceste mărturii ale timpului, și ce mod mai bun de a o face, decât amenajându-le o casă, un loc al lor, unde să-și poată depăna povestirile oricui este interesat să le asculte ” , a spus Maricel Popa, președintele Consiliu Județean Iași la deschiderea expozițiilor.

”În multe locuri unde am mers în Europa, când eram întrebat de unde sunt și spuneam...de la Iași, apărea invariabil și o discuție despre Pogromul de la Iași. Eram întrebat: există vreun muzeu dedicat Pogromului? Iar eu nu puteam să răspund decât că există o idee, sau o speranță. Odată cu restaurarea acestei clădiri iată că ideea, speranța încep să se concretizeze, acum se produce deschiderea prin două expoziții. Cred că Iașul are o datorie mare pentru a comemora acel moment tragic de acum 79 de ani și mai cred că Iașul are și o datorie față de o comunitatea care reprezenta la un moment dat jumătate din populația Iașului și care a avut o însemnătate pentru dezvoltarea orașului și a culturii lui. Nevoia de a marca această contribuție ne-a făcut să ne gândim și la acest muzeu dedicat teatrului evreiesc, a primului teatru idiș din lume”, a spus, în cadrul evenimentului Lucian Dan Teodorovici, directorul Muzeului Național al Literaturii Române Iași .

”Această ”Casă” este a tuturor celor care au pătimit și a tuturor celor care trebuie să cunoască istoria, pe care suntem datori să o predăm copiilor. Am conceput cu mare drag alături de toți cei care ne-au stat aproape Muzeul Pogromului, Muzeul Teatrului Evreiesc și Casa tuturor muzeelor. Iașul a reușit și a reunit într-o casă toate muzeele. Să ne dea Dumnezeu putere să cinstim în permanență memoria și istoria trecutului”, a spus la deschiderea expozițiilor, Marieta Afilipoaie, directorul Direcției Proiecte și Dezvoltare Durabilă din cadrul Consiliului Județean Iași.

Expozițiile dedicate Pogromului și Muzeul Teatrului Evreiesc sunt organizate de Muzeul Național al Literaturii Române Iași, în parteneriat cu Arhivele Naționale Iași, Federația Comunităților Evreiești din România, Muzeul Brăilei „Carol I”, Teatrul Evreiesc de Stat din București și Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași.